Relieful este rezultatul unei actiuni indelungate a luptei dintre structura şi litologie pe de o parte şi a agentilor de modelare pe de alta parte. Raportata la principalele forme de relief, comuna Poienari este cuprinsa in cadrul Podişului Central Moldovenesc, respectiv cursul superior al Barladului. Pe teritoriul comunei intalnim culmi prelungi cu orientare N-S, cu inaltimi in partea nordica de peste 400 m.
Putem observa doua tipuri principale de relief specifice Podişului Moldovenesc:
a) Relieful structural. Vaile principale (Sacaleni, Ras, Fundatura), au un traseu cvasiperpendicular pe structura avand o aliura V-NV, S-SE; pe versantul lor drept este mai abrupt reprezentat printr-o crusta tipica, iar cel stang mai domol pe pante prelungi. Principalele vai au un caracter subsecvent, pe unele sectoare avand caracter consecvent. Se intalnesc toate tipurile de vai specifice structurii de monoclin aPodişului Central Moldovenesc.
b) Relieful sculptural. Acolo unde placa dura a fost inlaturata, din culmile principale structurale coboara catre firul vaii interfluvii sculpturale, cele mai reprezentative fiind Bunghi, Nicori, Fodor, Cozmei. Versantii deluviali au o mare dezvoltare in cadrul comunei.Alunecarile declanşate şi-au pus pregnant amprenta in modelarea versantilor atacand uneori fruntile de cuesta distrugandu-le in mare parte. Alte tipuri de alunecari sunt cele curgatoare care se suprapun peste cele vechi stabilizate.
Elemente pedologice
Solul in judetul Neamt variaza in functie de pH-ul sau. Solurile brune şi brune podzolice, afectate de eroziune, sunt raspandite in zona depresiunilor Neamt şi Cracau – Bistrita. Aceste soluri au fertilitate naturala favorabila culturii paioaselor şi plantelor furajere.
Cernoziomurile levigate şi levigate podzolice ocupa suprafete mici, formand insule pe terasele raurilor Siret, Moldova şi Bistrita. Acestea au un bun potential productiv şi ofera conditii pentru toate culturile, dar in mod deosebit pentru sfecla de zahar, porumb, legume şi cartofi. Solurile iluviale, laconişti şi aluviuni, se gasesc in luncile principalelor cursuri de apa: Siret, Moldova, Bistrita, Cracau şi Ozana oferind conditii bune pentru cultura cerealelor, plantelor tehnice şi legumelor. Solurile argilo – iluviale cenuşii sunt in partea de vest a Podişului Barladului, pe dealurile pericarpatice şi in partea de est a depresiunii Cracau – Bistrita, cu un potential productiv mijlociu, favorabile cultivarii paioaselor, florii-soarelui, inului, canepei şi cartofului.
In cadrul comunei cele mai mari suprafete sunt detinute de solurile argilo-iluviale, respectiv soluri brune podzolite si soluri cenusii (70 – 80%) urmate de soluri neolitice, cernoziomuri lovigate si soluri neevoluate. Din solurile brune podzolice s-au separat subtipurile: brun podzolic argilo-iluvial, brun podzolic pseudogleizat argilo-iluvial, brun podzolic molic argilo-iluvial.
