Clima

climaRegimul climatic care caracterizeaza arealul studiat este specific tinuturilor climatice temperate cu un grad de continentalism accentuat care se manifesta prin secete prelungite in perioada de vara si frecvente inversiuni termice in perioada de iarna. Pentru aceasta zona sunt caracterstice amplitudini termice diurne si anuale mari si cantitati reduse de precipitatii.
Vanturile uscate si fierbinti din timpul verilor aride determina aparitia fenomenului de seceta prelungite cu consecinte deosebit de negative pentru vegetatie. Invaziile de aer rece dinspre est si inversiunile termice, determina scaderea locala a valorilor termice caracteristice.
Radiatia solara globala, depinde direct de nebulozitate, inregistrand o valoare minima in luna decembrie (nebulozitate maxima – radiatie solara minima) si maxima in iulie (nebulozitate minima – radiatie solara maxima). Aceasta se mentine in limitele 106,0 – 107,0 kcal /cm² an, valorile cele mai scazute fiind cuprinse intre 2,0 -4,5 kcal/cm² an in intervalul noembrie – ianuarie. Mediile lunare cele mai ridicate se inregistreaza in perioada mai – august, ajungand la 14,0 -16,0 kcal/cm²an.

Circulatia generala a atmosferei este determinata de advectia aerului arctic din nord si a celui continental uscat dinspre nord-est fenomenul, fenomene caracteristice acetui tip de climat.
Temperatura aerului (cel mai important parametru), este controlata de urmatorul complex de factori: radiatia solara, circulatia generala a atmosferei si particularitatile pe care le dau conditiile fizico – geografice regionale si locale. Particularitatile regimului temperaturii aerului sunt caracteristice zonei temperate, supuse influentelor locale de: relief, vegetatie, hidrografice, factori antropici, etc., iar expresia continentalismului este data de amplitudinile termice ale temperaturilor medii si absolute ale aerului, care sunt neuniforme de la un an la altul, inregistrandu-se abateri importante de la media multianuala. Astfel in arealele joase temperatura medie anuala 9,0 C, coborand pana la 8, 0 C in zona de deal. Temperatura medie a lunii iulie variaza de la peste 21, 0 C in sectoarele mai adapostite si expuse insolatiei intense, pana la sub 19 C pe culmile dealurilor. Numarul zilelor de vara cu temperaturi de peste 25 C depaseste cifra de 90, numarul zilelor tropicale ( cu temperaturi ce depasesc valoarea de 30 C fiind de cca 30. Temperatura medie a lunii ianuarie prezinta valori cuprinse in intervalul – 4,5 C / -3,0 C, de la un an la altul acestea variind in limite largi ca urmare a a invaziilor de aer rece urmate de regimuri anticiclonice, temperaturile extreme absolute determinand un ecart de peste 70 C. Fenomenul de inghet se produce in general dupa data de 15 octombrie si dispare la inceputul celei dea treia decade a lunii aprilie.
Cele mai timpurii ingheturi de toamna si cele mai tarzii de primavara se pot produce cu un decalaj de 3-4 saptamani fata de datele medii, numarul mediu de anual de zile cu inghet cifrandu-se la peste 110.
Umiditatea aerului ca element climatic prezinta o deosebita importanta, deoarece variatiile zilnice, lunare si multianuale afecteaza diferitele activitati economice, inclusiv sanatatea oamenilor.
Actiunea gradului de umiditate este diferita, fiind in functie de asocierea cu celelalte elemente dimatice (temperatura aerului, precipitatii, dinamica atmosferei, etc.).
Tensiunea vaporilor de apa, este determinata de precipitatii, factorii climatogeni si sursele locale de evaporare. Acest parametru prezinta o variatie anuala asemanatoare cu a temperaturii aerului (aproximativ jumatate din amplitudinea termica), si caracterizata printr-un maxim in luna VII si un minim in luna I, concordanta explicate prin faptul ca, temperatura determina evaporatia, proces de care depinde continutul de vapori ai atmosferei, deci tensiunea acestora (conditionand cantitatea de vapori de apa ce pot exista in aer).Umezeala relativa a aerului, se caracterizeaza prin existenta unui maxim in perioada rece si a unui minim in perioada calda a aerului, insa aspectul important este eel al variatiilor marimii umezelii relative de la o luna la alta.
Regimul anual (inclusiv multianual) al precipitatiilor reflecta o raspandire destul de inegala a cantitatilor de apa , cantitatea medie anuala variind intre 450 si 600 mm, zonele de deal primind de regula cantitati suplimentare fata de aceste valori. Cantitatea medie de precipitatii in luna iulie se incadreaza intre 50 si 60 mm, ploile torentiale insotite uneori de grindina au o frecventa scazuta ( 1-3 cazuri ). Cantitatea medie de precipitatii in luna ianuarie este in jur de 30 mm, cu variatii extrem de mici in spatiile interfluviale.
Stratul de zapada , cu unele exceptii, se asterne de timpuriu pe culmile dealurilor, grosimea acestuia atingand valori de 10 la15 cm. Numarul mediu de zile cu ninsoare variaza intre 15 si 30 anual, solul ramanand acoperit cu zapada cca 55-60 zile pe an. In zonele expuse vantului se inregistreaza frecvent viscoliri si troieniri ale cailor de comunicatie.
Element important al climei, vanturile sunt caracterizate in principal de o directie predilecta N si NV si mai redus din directiile S si SE, culuarul Siretului favorizand o dirijare mai mult N-S a curentilor atmosferici. Viteza vantului creste proportional cu inaltimea, iar in apropierea suprafetei terestre subiacente, aceasta se reduce, din cauza fortei de frecare si al gradientului mare de rugozitate al acesteia. Viteza medie anuala in zona este in jur de 2,4m/s, cu cresteri semnificative in perioada rece, de multe ori depasindu-se valoarea de 70 km/h.
Teritoriul comunei apartine climatului temperat continental, incadrat in „tinutul climatic al dealurilor inalte” . Temperatura medie anuala este in jur de 8,7 grade Celsius, cu o minima in luna ianuarie de -5,2 grade Celsius si o maxima in luna iulie de 19,7 grade Celsius.
Cea mai ridicata temperatura a fost de 36,4 grade Celsius, iar cea mai scazuta de -32,7 grade Celsius, amplitudinea fiind de 67,1 grade. S-au semnalat 119 zile de inghet pe o perioada din ultima decada a lunii octombrie prima decada a lunii mai.

Share This:

Comments are closed.